Duminica multumirii - Vindecarea celor 10 leprosi

Sunt tot mai multe duminici in care prezenta noastra la biserica devine o adevarata provocare.
Frigul ne dezarmeaza (mai bine spus LE dezarmeaza, pe mine ma dezarmeaza doar lipsa lor de rabdare in conditii cu minus, intr-o bisericuta de lemn, micuta cat o nuca si fara incalzire - bisericuta pe care o ador si pentru care ii dau Slava lui Dumnezeu ca exista), asa ca uneori alegem sa ascultam Sfanta Liturghie on-line.
Asa cum le-am obisnuit, dimineata, inainte de a incepe pregatirea pentru plecarea la biserica, le citesc fragmentul din Evanghelie ce urmeaza sa fie citit si in timpul slujbei, cat si pe cel din Faptele Apostolilor, iar daca apare si in Evanghelia lor (pe care am prezentat-o aici), le citesc textul si de acolo, fiind insotit si de imagine si mai concis, fireste ca este mai bine receptat, dar asta nu submineaza cu nimic valoarea textului din Evanghelia mea, caci de multe ori am fost surprinsa si intrerupta totodata pentru a mi se pune intrebari legate de text, in conditiile in care eu credeam ca citesc doar pentru mine (atunci cand le citesc, ele se joaca, coloreaza, fac orice, uneori se si cearta😒 si nu par nici pe departe interesate de ce aud).
Ne pastram aceeasi consecventa si in zilele in care alegem sa ramanem acasa, dupa care lucram ceva pe tema prezentata (daca mami a avut timp sa lucreze pentru asta).

Iata cum ne-au iesit noua azi activitatile pe textul evanghelic despre vindecarea celor 10 leprosi:

1. Pentru ca nu am regasit in nici una din cartile lor, episodul vindecarii celor 10 leprosi, ne-am rezumat doar la cel relatat in Evanghelia mea la Luca 17, 12-19, dupa care am gasit totusi in aceasta carticica de colorat si lipit, Minunile - darurile lui Dumnezeu pentru noi, aparuta la editura Sf. Mina, imaginea pe care fetele au recunoscut-o imediat (in timpul in care eu le citeam, ele au avut de cautat prin carte imaginea care se potrivea textului expus de mine), si pentru care au avut de lipit in colt o imagine in miniatura a celei expuse pentru colorat (la fel ce cele de la editura Teofilia, pe care le-am prezentat si aici) si fireste, apoi de colorat.

 

2. Am decupat din hartie, niste omuleti tinandu-se de mana, 10 la numar, pe care i-au colorat dupa bunul plac :

 Si l-a sfarsit le-am lasat sa decida care din cei 10, va fi cel recunoscator pentru binefacerea primita si sa il insemneze, asa incat sa recunostem ca el este alesul:

  3. Dar nu ne-am oprit aici, cum spuneam si alta data, la noi fie toate activitatile trebuie sa fie in dublu exemplar, fie creez posibilitatea ca fiecare sa lucreze in paralel la lucruri adaptate varstei si interesului fiecareia din ele (asta se intampla cam rar, Irina dorindu-si cu patima, as numi-o uneori, sa faca fix acelasi lucru pe care il face Sofia, desi are doi ani in avans fata de ea - stiu, nu mi se intampla numai mie, nu ma plang, doar dau marturisire😉), asa ca pentru Irina am pregatit 10 degetele ce sa fac cu ele  carora trebuia sa le contureze fata si sa ii bandajeze.

A avut si ea de ales pe unul din ei care sa aduca multumire lui Hristos, desenandu-l cu o fata vesela (degetul mic de la mana dreapta).

4. Iar pentru Sofia am mai avut si aceasta fisa pregatita de mine pentru care Irina nu a mai prezentat interes, incepand deja sa se joace cu Lego si sa cante despre cei "40 de leprosi" (o imbinare intre textul evanghelic si Ali-Baba si cei 40 de hoti 😀).

Asadar, la sfarsitul lectiei am tras concluziile urmatoare:
1. Trebuie sa ne rugam la Dumnezeu atunci cand avem o neputinta, de orice fel ar fi aceasta.
2. Trebuie sa ii multumim Domnului pentru binefacerile primite (si nu numai).
3. Trebuie sa fim recunoscatori pentru ceea ce avem, mai ales pentru sanatate, caci se pare ca aceasta nu este un "DAT" ci un "DAR".