Hygge sau binişte?

 Despre conceptul danez hygge am aflat in maternitate cu Natalia. Am primit ca material de lectura pentru cele 5 zile de spitalizare o cartea care vorbea despre felul in care danezii se preocupa de crearea unei atmosfere calde, linistite, placute prin alegerea unor lucruri simple, dar cu gust, in casa lor. Deh, au nevoie, atata timp cat vremea din tara lor ii obliga sa petreaca mai mult timp inauntru decat afara.

 Mi-au placut ideile descrise in carte si m-am decis sa pun in aplicare unele din ele, pe cat se poate, cu atat mai mult cu cat, atunci cand urma sa ies din maternitate, era si prima data cand trebuia sa pasesc in casa noastra. Pana atunci am locuit ani de zile si in Romania si aici, doar in chirie si mereu am evitat sa imi cumpar anumite lucruri asa cum mi le-as fi dorit, pe motiv ca nu are rost, nu e casa mea. 

Acum regret. Daca ar fi sa sfatuiesc pe cineva care locuieste in chirie pe o perioada nedeterminata, cum a fost cazul nostru, i-as recomanda sa isi puna amprenta oricum, caci starea de bine pe care o ai in momentul in care revii chiar si intr-un cuib inchiriat, isi are aportul ei in sustinerea unei stari de fericire.

Dar iata ca nici romanii nu s-au lasat mai prejos si au incercat sa copieze modelul hygge si sa ii gaseasca un corespondent in limba romana. Asa a aparut cartea aceasta despre binişte:

Cartea este structurata pe mai multe capitole, care urmaresc sfaturi de la specialisti despre felul in care iti poti preschimba casa in ACASA, intr-un cuib al fericirii.

Florile, de pilda, florile in ghivece, au rolul lor de a reduce stresul si a crea acea stare de bine. Eu in fiecare dimineata merg sa vad care floare mi-a mai inflorit si in felul acesta le induc si fetelor bucuria mea. Diminetile, cand sunt ele morocanoase si fara chef de a se trezi, eu trag draperiile, las lumina sa intre si exclam fericita cand vad ca vreo floare sta sa imi infloreasca/a inflorit deja, cum ar fi asta, din dormitorul lor, gloxinia, pe numele ei, incadrata intre doua urzicuţe :

  

Atunci isi ridica si ele privirea sa vada ce imi produce mie atata entuziasm si imediat dispare si starea de morocaneala.

Cand locuiam in Romania, aveam multe flori, toate in ghivece adaptate din cutiile de smantana ramase. Cand mi le-am schimbat prima data cu ghivece din acelea de plastic, maro, eram in culmea fericirii. Motivul pentru care nu alesesem altele, nu era, ce-i drept, pentru ca nu cunoscusem biniştea, ci pentru ca nici venitul nostru nu ne permitea mai mult, dar nici nu stiam sau nu existau locuri de unde sa iti cumperi lucruri frumoase la preturi mici. Nu era nici Pepco, nici Ikea, de unde am unele din aceste ghivece, care pun altfel in valoare chiar si florile care nu fac flori, dar care dau o pata de culoare casei si o stare de bine persoanei care le priveste.

Am ales sa ma ingrijesc de flori nepretentioase, dar care fac flori. Am si din cele care nu fac flori, dar mult mai putine, cum ar fi dracena aceasta, oricum, primita in dar.

 Preferatele mele raman violetele de Parma si begoniile care stau inflorite multa vreme si nu cer un tratament special de ingrijire.

La astea doua, al caror nume nu il cunosc, ce nu surpind ochiul printr-o florescenta deosebita, am ales un ghiveci care sa le puna in valoare.

Acesta este un aspect surprins in Ghidul complet al fericirii acasa, dar sunt sigura ca daca o veti citi, veti reusi sa surprindeti si alte idei ce va vor ajuta la crearea acelei stari de bine si liniste, adica BINIŞTE!

Mult spor in tot ceea ce faceti!