Cum ne pregatim noi de Biserica?

 

 Stiu ca nu e o metoda universala, ca fiecare trebuie sa tina cont de temperamentul copilului, de timpul pe care il are disponibil, de interesele si preocuparile fiecarei familii si cate si mai cate alte motive, dar stiu ca pentru mine, personal, ca mama, e foarte important  CE si mai ales CUM le insuflu fetelor mele dragostea pentru Dumnezeu.

Nu fac nimic extraordinar si nici magic, doar ca incerc o organizare pentru ziua de  duminica inca de sambata seara. Asta dupa ce, o perioada lunga faceam totul duminica dimineata si am ajuns la concluzia ca nu avem timp suficient.😕

Slujba incepe de la ora 8, dar eu nu reusesc sub nici o forma sa fiu cu ele acolo de la inceput. Nu imi fac planuri mari nici pentru viitorul prea apropiat, caci duminica dimineata suntem pe cont propriu, tati fiind acolo de la inceput. Am cazut de acord asupra acestui compromis, doar pentru ele, ca sa nu fie o presiune prea mare trezitul mult prea de dimineata si sa se transforme intr-o revolta fata de participarea la Sfanta Liturghie.

Asadar, sambata seara, in loc de rugaciunile obisnuite de seara, ca sa nu fie nici aici un canon prea greu de dus, am hotarat impreuna ca fiecare din ele sa citeasca o rugaciune de dinainte de Imparatasanie. 

Sofia citeste rugaciunea a 12-a a Sfantului Ioan Gura de Aur :

"Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dum­nezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcă­toși, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este însuși Prea­curat Trupul Tău și acesta este însuși Scump Sân­gele Tău. Deci, mă rog Ție: Mi­luiește-mă și-mi iartă gre­șe­lile mele cele de voie și cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu fapta, cele cu știință și cu neștiință, și mă în­vred­nicește, fără de osândă să mă îm­pă­r­tășesc cu Preacura­tele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Amin."

Irina si Tatiana citesc fiecare din ele aceeasi rugaciune:

"Cinei Tale celei de taină, astăzi, Fiule al lui Dumnezeu, părtaş primeşte-mă: că nu voi spune duşmanilor tăi taina Ta, nici sărutare îţi voi da, ca Iuda; ci ca tâlharul mărturisesc Ţie: pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta. Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie împărtăşirea sfintelor Tale Taine, Doamne, ci spre vindecarea sufletului şi a trupului meu. Amin "

Apoi, canta impreuna Aparatoare, Doamna si tot impreuna spun Tatal nostru.

 Duminica dimineata, totul trebuie sa fie pe repede inainte. La 7 le trezesc. Hainele sunt pregatite de seara, in principiu, dar ni se mai intampla si duminica dimineata sa facem asta. In timp ce fetele mari se imbraca singure, eu o imbrac pe Natalia si pe mine. 

In timp ce le aranjez la par, Sofia citeste cu voce tare de pe Doxologia Apostolul si Evanghelia din ziua respectiva, apoi fiecare isi pune sandvisurile (pregatite de mine in prealabil inainte de a le da lor trezirea) in geanta ei, sticlele de apa in portbagajul masinii, se ajuta una pe alta la asezat in scaune si prins centuri, timp in care eu arunc o ultima privire prin casa sa lasam totul in ordine pe cat se poate si la 8 - 8.15 demaram in mare tromba.😀

Dar nu numai despre programul nostru voiam sa scriu, ci si despre cartea afisata mai sus si din care va las mai jos pagini din interior, aparuta la Editura Doxologia in care cei mici pot urmari Sfanta Liturghie si in felul acesta nerabdarea specifica varstei "Cat mai e pana ne impartasim?" dispare, caci pe langa faptul ca isi pot da singuri raspunsul in functie de momentul la care se afla, sunt si mai concentrati si invata sa constientizeze unele momente importante ale Liturghiei, cum ar fi de pilda, prefacea vinului si a painii in Trupul si Sangele Mantuitorului.


 Recunosc, la noi, numai Sofia (9) reuseste in cea mai mare parte din timp sa faca asta , dar celorlalte (7 si 5 ani) le car dupa mine cartea Jurnal de calatorie la Sfanta Liturghie sau Biblia ilustrata pentru copii, cu care isi mai concentreaza mintea si gandurile spre Cele Sfinte.



                                                              


  In cea mai mare parte din timp (nu e chiar asa de mult timp, avand in vedere ca nu ajungem de la capat) insa si-o petrec cu prietenii lor, susotind, glumind, razand. Deh, inca nu e varsta constientizarii, dar scopul ramane acelasi. Sper doar ca mijloacele folosite de mine sa aduca la rezultatul dorit. Pentru asta, imi ramane mie cel mai important lucru de facut: RUGACIUNEA. 

Doamne, ajuta-mi, sa duc si eu lucrarea Ta in mica mea familie si sa nu lasi pe nimeni sa rataceasca din cauza neputintei si nestiintei mele!

 

Comments

Post a Comment

Popular Posts