Credinta cat un graunte de mustar
Mi-amintesc cu cata bucurie mi-am cumparat prin facultate Noul Testament si citeam, subliniind in culori pasaje ce imi starneau interesul si puneam semne de intrebare langa acelea al caror inteles nu imi era foarte clar.
Unul dintre aceste pasaje neclare era acesta, intalnit in Evanghelia dupa Matei:
"Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă." (Matei 17-20).
Ma intrebam pe atunci, ce inseamna credinta cat un graunte de mustar, de vreme ce eu credeam, mergeam la biserica, ma spovedeam, ma rugam...ce trebuia mai mult de atat sa fac? Si in ce consta putinta de a muta muntii din loc?
Iata-ma ajunsa azi aici, in postura de mama a patru fetite, toate nascute prin cezariana, intarita atat fizic cat si psihic de zambete, imbratisarile, gesturile si marturisile lor vocale de iubire care imi daruiesc in orice clipa puterea de a muta muntii cei mai mari ai extenuarii fizice, noptilor nedormite, fricilor sau temerilor de orice fel.
Acum inteleg ca nu eu ci EL este Cel care:
-ma ajuta sa depasesc fricile si temerile legate de nasterea unui nou bebelus;Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme?Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa? (Psalm 26)
-ma intareste in fiecare zi, ca incepand dimineata devreme (6,30) si pana seara tarziu (uneori dupa orele 23) sa ma simt odihnita si pregatita pentru provocarile fiecarei zile in parte;
In zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi.(Psalm 126).
-ma sustine in momentele de cumpana atunci cand ma indoiesc de rezultatele muncii mele in ce priveste cresterea lor atat fizica cat si spirituala:
Ridicat-am ochii mei la munti, de unde va veni ajutorul meu. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a facut cerul si pamantul. (Psalm 120)
-ma ocroteste in momentele in care cuvintele depreciative si lipsa sustinerii din partea celor dragi devin ca o sageata otravita:
Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător. (Psalm 90)
-imi daruieste taria si puterea de a duce povara zilelor si a noptilor ca pe cea mai usoara si placuta încărcătură:
Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară. (Psalm 45)
-imi este reazem si suport in clipele in care bolile sufletesti imi macina increderea ca lucrarea mea, ca mama, o voi putea duce la un sfarsit frumos;
Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti. (Psalm 22)
-ma pazeste si ma intareste in momentele grele de boala, cand fruntile fierbinti, tusea si mucii ma coplesesc si nu intrezaresc luminita de la capatul tunelului;
Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acoperământul tău, de-a dreapta ta. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.(Psalm 120)
Iata ca mi-am raspuns dupa ani, cum credinta mea, mai mica chiar si decat un bob de mustar, a putut muta din loc muntii fricilor, ai temerilor de orice fel, ai lipsei de incredere si ai neputintelor mele fizice pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-am pus scăpare mie.(Psalm 90).
|
Da asa este. Foarte frumos argumentat.
ReplyDeleteAșa de frumos ai scris.
ReplyDeleteDumnezeu sa vă de-a sănătate și putere în continuare!